The Ring of Ezerovo,14 Words....

DECEBALUS PER SCORILO

1)Home
2)VAS DE FACUT BRINZA
3)Aprecieri
4)Metoda de lucru
5)Ezerovo/lucrari
7)Comoara de la Apahida
8)Placa 120
9)Antigona lu Lozanis
10)Placa 16
6)Kontakt

vas_gradiste.jpg

vas_decebalus_per_scorilo_3.jpg

DECEBALUS PER SCORILO

vas_decebalus_per_scorilo_2.jpg

Dekebalus

Pe vas sīnt două ştampile. Una este DECEBALUS şi cealaltă, scrisă īntors, este PERSCORILO. Ambele sīnt scrise cu caractere latineşti.Forma DECEBALUS nu e dacică. Pe plăcile de plumb dacice forma este DACEBALO. Pe plăci nu e scris cu litere greceşti.

PERSCORILO este īntr-un dialect italic din acel timp. Exprimarea cu PER apare doar īn latină, italiană şi īn dialectele italiene. Exemple: PER PEDES, latină, pe picoare, adică pe jos. PER ME, ital, pentru mine. PER TE, ital, pentru tine.

La ce servea vasul

Acesta a fost un vas pentru făcut brīnză.El are patru găuri de scurgere īn partea de sus, aproape de buză. Tot aşa au şi vasele de făcut brīnză din ziua de azi. Acestea sīnt mult mai mari şi făcute din aramă.Tot aşa au şi aceste īn partea de sus, sub buză, găuri pt scurgere.Ele au rolul de a īmpiedeca ridicarea nivelului materialului din vas atunci cīnd brīnza este scoasă.Se pune laptele la prins īn vas pīnă aproape de găuri.După ce se prinde partea mai uşoară, brīnza, stă la suprafaţă. Este scoasă şi azi cu o bucată mare de pīnză ce e ţinută cu dinţii de o latură iar cealaltă latură este introdusă īn vas cu ambele braţe pīnă aproape de nivelul umerilor.Brīnza nu poate trece peste buza vasului cīnd se introduce pīnza din cauză că nivelul zerului va scădea deoarece surplusul se scurge prin aceste găuri. După ce omul īntoarce pīnza pe sub stratul de brīnză lasă pīnza acum cu brīnza īn ea suspendată deasupra vasului ca să se scurgă tot zerul.SCORILO se numea această scursură ce rămīne īn vas. Denumirea nu este dacică. Dacii numeau asta ca şi noi azi: ZĂR.

Forma vasului

Acest vas poate sta foarte bine fără un stativ special īn pămīnt introdus fiind cel puţin pe trei sferturi. Marele avantaj este că vasul va păstra o temperatură convenabilă chiar şi īn nopţile mai reci care ar putea opri procesul de fermentaţie. Cred că vasul a avut şi capac, cel mai probabil de lemn, peste care noaptea dacă era prea frig se puneau ţoale.

  1. Este cu siguranţă un vas din perioada romană. Avīnd īn vedere apropierea de Sarmisegetusa, limba şi literele de pe el acesta a fost folosit de romanii dintr-un castru pt producerea de brīnză. Au notat pe fiecare vas numele furnizorilor de lapte, īn acest caz Decebalus.

vas_decebalus_per_scorilo_4.jpg

Enter supporting content here