Metodă de lucru pentru despărţirea în cuvinte a textelor scrise fără semne despărţitoare

Este eronat să se izoleze de la început anumite cuvinte lungi pe motiv de asemănare cu cuvinte din unele limbi. Pe un text de 60-100 de litere putem izola sute de cuvinte care au asemănări cu cuvinte din diverse limbi. Finalul va fi însă un text neinteligibil în vreo limbă , aşa cum au făcut toţi cei care au separat textul de pe inelul de la Iezerovo (iaz,iazuri şi iezer ,iezere în româneşte înseamnă lac.În bulgară iezer). Este bine de căutat pe text grupuri de litere care ar putea forma cuvinte de legătură într-o limbă, pronume,numerale,terminaţii verbale şi orice semn care ar putea indica locul în care se termină un cuvînt.Adică este bine a se încerca la început izolarea unor forme fixe ce apar relativ des într-o limbă. În cazul acestui text am încercat izolarea grupului MIHE cu ideea MIHE pronume echivalent românescului MIE. Pe inel e scris cu H, care la greci era pt E lung. Am luat în calcul varianta că limba de pe inel nefiind greacă H nu a fost scris pt E lung dar trebuie să fi fost scris pt ceva asemănător. Deci avem MIHE şi PAZ. Deocamdată nu ştim ce este asta deşi am izolat pe MIHE cu aceeaşi valoare pe care o are în limba română. Observăm că mai sus există din nou combinaţia PAZ iar după ea urmează EA care se află în unele cuvinte româneşti. Aşa că am luat ca încercare din nou PAZ dar şi PAZEA. Mai sus pe text observăm un punct care nu e din întîmplare acolo ci e făcut de cel care a scris textul. Am separat atunci cuvîntul dintre punct şi PAZ PAZEA.Deci avem NHSKOA PAZ sau NHSKOA PAZEA iar jos MIHE PAZ .

Toate încercările de a merge mai departe pe valoarea literelor greceşti au fost infructoase şi atunci din observaţia că şi în cazul folosirii literelor latineşti azi se constată unele diferenţe de valoare ale lor , am căutat care ar putea fi pe text diferenţele la valoarea fonetică a literelor comparativ cu valorile greceşti. Vedem că litera J se citeşte diferit în cazul textelor franceze,germane,spaniole,englezeşti, deci dacă în epoca modernă nu s-a ajuns la un standard cu atît mai puţin atunci.La fel H.În scrierea germană de ex H e citit ca atare dar poate arăta şi lungimea unei vocale. Hahn, nume de persoană; haş-ul al doilea din nume arată că vocala A e lungă. Chiar în scrierile greceşti antice literele nu s-au citit la fel peste tot adică într-un loc sunetul R era redat prin P,în altul prin D,iar in altul prin R. Este normal deci ca tracii să nu fi folosit exact toate literele ca grecii.Nici romanii sau alţi italici nu au făcut asta.

În partea de sus, pînă la punct, textul de separat este : rolisteneasnereneat,iltea. Dacă socotim că unii în vechime au citit pe R grecesc P atunci textul este polisteneasnepeneat,iltea.Am pus virgulă pt că pe text cele două T-uri au o liniuţă lîngă ele care nu poate fi acolo întîmplător ci a fost făcută de cel care a scris textul, deci trebuie să aibă o valoare. Avînd în vedere că sînt doar două astfel de liniuţe eu am dedus că acestea ar putea avea o valoare fonetică.Dacă astfel ar fi fost marcată terminaţia cuvintelor ar fi trebuit să fie mai multe liniuţe.

Am despărţit în varianta P=P: polisteneas nepenea ţi-l tea , unde Polisteneas este un nume grecesc de persoană atestat ier Nepenea este un nume presupus de mine. Ţi-l tea ,am presupus că este prescurtare de la ....o să ţi-l dea, scris fie cu greşeală fie în vorbirea de atunci în acea regiune. Şi azi se mai pot auzi exprimări regionale ca de pildă " io îi detei" , " iel ţi-l detea". Textul a devenit:

POLISTENEAS NEPENEA ŢI-L TEA. NHSKOA PAZEA. DOMEANT,ILEZVPTA MIHE PAZ

Partea subliniată încă nedespărţită iar cuvintele NHSKOA , PAZEA ; PAZ fără un înţeles clar. Atunci m-am gîndit că s-ar putea să mai fie cel puţin un semn cu valoare fonetică diferită de valoarea clasică grecească , cel mai probabil o consoană. Mai multe încercări au arătat că singura logică este Z= CI , deci NHSKOA PACEA , adică neeskoa pacea dacă citim H=E lung. Din comparaţia cu MIHE mi-am dat seama că H=IE pt că şi azi unii oameni rostesc pronumele mie, care e format în limba literară din două silabe,mi-e, MI-IE,tot din două silabe. Atunci dacă citim NIESKOA PACEA devine clar ce înseamnă : NIESC-O-A PACEA , despărţire făcută prin comparaţie cu exprimări populare româneşti actuale : Lua-o-ar dracu ! sau Nască-o-a mă-sa înc-o dată.

POLISTENEAS NEPENEA ŢI-L TEA . NIESKOA PACEA ! Este foarte clar că textul e scris în româneşte.Atunci mi-am zis că textul trebuie să fie fals sau că a fost greşit datat. Dacă metoda mea a fost bună pînă aici şi deasemenea logica folosită a fost bună atunci trebuie ca şi restul textului să se desfacă conform limbii române.Folosind aceleaşi valori pt T cu liniuţă=Ţ şi Z=CI am separat ANŢILECI variantă NŢILECI . Nu e greu de observat în acest stadiu că despărţirea este DO MEA NŢILECI cu sensul Dacă mă înţelegi, avînd în vedere exprimarea populară auzită de multe ori de mine : "să mor io dă-ţi mint" sau " nu ştiu dă-nţelegi tu asta" .

A durat iar vreo două săptămîni timp în care am încercat diferite variante pt YPTA ,citit greceşte UPTA din care nu ieşea nimic şi îmi dădeam seama că fac undeva o greşeală pt că nu se poate ca un text să fie pe trei sferturi într-o limbă şi pe sfert să nu fie în vreuna. Atunci am încercat unele valori pe care le văzusem încercate de alţi descifratori deşi textele lor despărţite nu arătau vreo limbă, respectiv VIITA adică viaţă credeau ei.Am înţeles atunci că nu se poate ...dă mea-nţileci viita miie pace , că nu e viita, substanziv ci un verb la viitor VII TA (rom actuală literară VEI DA)

POLISTENEAS NEPENEA ŢI-L TEA. NIESK-O-A PACEA ! DĂ MEA-NŢILECI VII TA MIIEE PACE

A fost uşor să-mi dau seama că ultimele litere pe margine sînt HA TA ,nu HL TA ; dealtfel o poză unde apar toate 4 nu am văzut ci numai ultimele două TA. Continuarea pe margine e clară şi logică ......PAZHA TA adică paciea ta . Dă mea-nţileci vii ta miiee paciea ta.

Aceasta este despărţirea pe care am terminat-o la 20 martie 2006. Ceva mai tîrziu ,după vreo două luni, mi-am dat seama că al doilea nume nu este Nepenea ci Penea şi că primul nume trebuie să fie un vocativ , deci Polisteneasne.

Polisteneasne , Penea ţi-l tea. Niesc-o-a pacea ! Dă mea-nţileci vii ta miiee paciea ta.

Acesta este textul şi aceasta este limba.

Dacă inelul e bine datat şi este într-adevăr antic, dinainte de Decebal, atunci teoria romanistă clasică despre formarea poporului romîn şi a limbii romîne este falsă.

Plăcuţa dacică de plumb cu Nr 16 (numerotarea Romalo)

Din moment ce un text antic din Sudul dunării s-a lăsat despărţit conform limbii romîne,avînd în vedere că unii autori antici au spus că pe ambele maluri ale Dunării de Jos se vorbea aceeaşi limbă ,înseamnă că dacă într-adevăr plăcuţele de plumb sînt dacice textele lor se pot desface folosind limba romînă. După examinarea atentă a tutror plăcuţelor m-am decis să încerc textul de pe placa 16 pt că sînt cîteva cuvinte destul de lungi ce pot fi separate pe loc şi sînt două particule de legătură (DU) ce permit separarea unor cuvinte. Pe acest dext se pot separa imediat cuvintele DACEBALO, ARMOSA, DAKO, SARMIGETAUSA,ARMOSA, RUMUNOS.

Avem de la început 6 cuvinte sigure plus indicaţii clare despre altele ce se află lîngă cuvinte de legătură. DACEBALO ONANCEA DU ARMOSA DAKO ........DOMUCIOILA DU MORIRESO SARMIGETAUSA.

ACINOILADUPUSER(?)STOPESTE ARMOSA RUMUNOS. Nu se văd perfect toate literele.Cel puţin o literă este acoperită de figura în relief.

Dacă textul ar fi fost scris complet şi cu semne de despărţire între cuvinte ar fi arătat aşa:

DACEBALO ONANCEA DU ARMOSA DAKO CEO ADESO SO NTA DO MUCIOILA DU MORIRESO SARMIGETAUSA

ACI NOI LADU PUSEROM

STO PESTE ARMOSA RUMUNOS

cu alfabet actual:

DACEBALĂ ĂNAÎNCEA DU ARMĂSA DACĂ CEĂ ADESĂ SĂ ÎNTA DĂ MUCIOILA DU MĂRIRESĂ SARMIGETAUSA.

ACI NOI LADU PUSERĂM

STĂ PESTE ARMĂSA RUMUNĂSÎ

Textul este scris cu unele greşeli iar literele sînt cam neglijent făcute,lucruri care arată că nu e vorba de o cronică regală .În plus e scris pe un material ieftin .Placa a fost pironită în perete de lemn probabil, într-un mod simplu.

Corect ar fi fos ca adjectivul RUMUNOS să fi fost scris cu O la sfîrşit ARMOSA RUMUNOSO (citeşte armăsa rumunăsă), dar cel care a scris a simţit că acolo la sfîrşit este Î , sunet ce nu e necesar să apară în scris el fiind subînţeles din numele literelor: ,bî,cî,dî,fî,gî,hî,lî,mî etc.

Dacă încercă să înţelegem textul conform conceptelor cunoscute, acelea învăţate la şcoală, vedem că el nu are logică.

DACEBALO= regele Decebal; nume propriu

SARMIGETAUSA=SARMISEGETUZA

ARMOSA RUMUNOS=ARMATA ROMANILOR

Este absurd să credem că regele Decebal să stea cumva peste armata romanilor.Încercările unora de a justifica acest lucru sînt la fel de ilare pe cît de ilare sînt despărţirile lor la acest text. Numai dacă socotim că DACEBALO (dacebală) este substantiv comun cu sensul de rege sau mai degrabă conducător ,domn al dacilor, pt că ştim că şeful la daci era ales deci titlul nu era ereditar, ca mai tîrziu în cazul voivozilor şi că e vorba de armăsa rumînilor, adică formată din ţărani,numai aşa textul are un înţeles logic.

Textul vorbeşte despre o dacebală (subst fem) care aflat fiind înaintea unei formaţiuni înarmate ,dă poruncă de slăvire a unei cetăţi.(nu e vorba de capitală), ceremonie religioasă ce se desfăşura înainte de intrarea unor trupe noi în cetate. Aci nou puserăm ladu (placa aceasta de confirmare că....) el stă peste ( adică e şef ,stăpîneşte şi formaţiunea de rumîni) din acea tăuză (deci tăut pl tăuţi sînt apărătorii unei tăuze iar sarmigetăuza este cetatea principală dintr-o sarmige; unitate administrativ teritorială .Vedem din acest text ,dar şi din altă placă unde sînt înfăţişaţi doi daci şi chiar aşa scrie lîngă ei; DACI , că acest cuvînt nu desemna o etnie ci o clasă socială,clasa de sus,rumunii fiind clasa de jos. Aceasta este şi dovada că RUMÎN nu vine de la ROMAN şi că termenul a fost folosit în evul mediu la fel ca în antichitate,cu sensul de ţăran dependent.Dacii erau cei care plăteau dări, care dădeau, ei formînd şi unităţile armate (armăse) de elită şi din rîndul dacilor bogaţii se alegeau conducătorii(dacebalele ....o dacebală, două dacebale).Despărţirea aceasta am făcut-o în 2007

Despărţirile făcute acestui text de Sorin Olteanu,Dan Romalo,Adrian Bucurescu,Branislav Ştefanovski sau de către alţi amatori sînt toate eronate şi aceasta se vede din aceea că textele despărţite de ei arată o altă gramatică decît limbile indo-europene sau ,mai rău, sînt pe jumătate ca în limba română.Iată de pildă textul despărţit de lingvistul Sorin Olteanu :

dačebalo on ančea du armosa dako čeo adeso sonta domičio ila du porire so sarmiğeta(=o?)usa ačino ila dupusere stopeste armosa rumunos

Cea mai mare gîlmă din acest text este stopeste armosa rumunos cu sensul de stopeşte (opreşte) armata romanilor.

Textele despărţite de mine (pe inel şi pe placa de plumb) dovedesc că limba numită azi romînă se vorbea şi atunci; a vorbit-o şi cel numit Decebal (poate chiar aşa îl chema ; dacebală poate fi substantiv comun dar şi nume de persoană cum mai tîrziu au fost Vodă sau Boieru sau Nemeş (în Ardial).Aceste texte demontează complet teoria veche despre formarea poporului romîn şi a limbii romîne.Se poate scrie cea mai tare şi mai frumoasă teorie în zeci de volume , cum a scris Rosetti de pildă. O singură dovadă contrară însă o va dărîma şi eu am adus mai multe. Pe pagina mea la https://florincroitoru.tripod.com/ puteţi vedea poza unei pietre de mormînt din Dobrogea antică pe care e scris un nume de femeie exprimat în româneşte: ANTIGONA LU LOZANIS. O listă cu nume de acest tip se află pe placa de plumb Nr 120.Tot acolo pe pagina mea puteţi vedea poza inelului găsit la Apahida lîngă Cluj şi datat sec al 4-lea e n . Pe el puteţi vedea crucea şi puteţi citi scris cu acelaşi alfabet de pe inelul mai vechi de la Iezerovo : OMIELCUŞ , adică predicator , omilie fiind un cuvînt din greacă ce înseamnă PREDICĂ .Este dovada că nu a venit creştinismul de la Roma ci de la început a fost de rit grecesc.

Eu am arătat că se pot despărţi în cuvinte textele dacice de pe plăcile de plumb şi că sînt scrise în limba romînă. Au încercat şi alţii să le despartă conform limbii romîne, dar nu au reuşit însă pt că metoda d-lor este eronată .

Florin Croitoru ; 2 feb 2010

plaka Nr 120 în transcrierea lui Branislav Ştefanovski. Textul este scris tot neglijent ca şi pe alte plăci. Din scrierea numelor se vede că literele O şi omega au fost folosite după cum i s-a părut aceluia care a scris că aude. În mod normal aceste nume sînt spuse cu U în cuvîntul de legătură adică: Gic-a lu Neamţu , Florea lu Mituş , Jeana lu Cîştig (sînt reale,auzite de mine). Aici se vede că regional s-a pronunţat LO şi LĂ în loc de LU; poate se mai pronunţă şi azi.

-X. ERIGER DAPIEGEĂ LO GENUCLĂ

-X. E. ORĂLEĂ LO ELU A KARSEĂU

-X. E. ZORASEĂU LO MĂLEO (dabo înseamnă va da)

-X. GĂUREO LO DINĂ (getă este un substantiv cred)

-X. ZAPUEĂ LĂ ZĂURĂ (dabo 6x)

-X. KORMUĂ LO NĂBY (dă un ?)

-X. GEUZĂ LO SIGI (dă noe ?) 10x

-X. MANIESĂ LĂ ZID (dabo) 7x

-X. BERUZĂ SAUH dabo pană neă 10x

-X. DOUEGĂE PĂLTO dabo sarmatieă 7x

-X. KARPĂDĂ LO SARTAPIEĂ 7x

-X. PARIOZĂ LĂ ERMY dabo 3x

-X. MĂNGAIO LO NAPOKĂE 4x

-X. GĂUROE LO KOMIEĂ dabo 3x

-X. PALOE LO SAR dabo SEGE (10?) STĂ 10x

KĂTĂ PĂLEĂU CENEĂU (către păleul Ceneu)

Nu ştiu ce ar putea fi păleu,probabil o funcţie. MAERĂ (cred că e o

funcţie) BHR (pres

curtare)

mai jos placa 120

mai jos inelul de la Apahida.În dreapta lui un desen cu care unii încearcă să introducă nişte germanici în Ardial.

Florin Croitoru; februarie 2010